In cartea The Making of an Atheist, James Spiegel, face o legatura interesanta intre ateism si absenta tatalui din familie.
Desigur nu este o regula general valabila dar consistenta alaturarii celor doua elemente nu poate fi ignorata. Iata o lista a unor cunsocute persoanlitati care promoveaza ateismul/scepticismul si relatia/legatura pe care au avut-o cu tatal lor biologic:
David Hume: avea 2 ani cand tatal sau a murit;
Arthur Schopenhaur: avea 16 ani cand tatal sau a murit;
Friedrich Nietzsche: avea 4 ani cand tatal sau a murit;
Bertrand Russell: avea 4 ani cand tatal sau a murit;
Jean-Paul Sartre: avea numai 15 luni cand tatal sau a murit;
Albert Camus: avea 12 luni cand tatal sau a murit;
Daniel Dennet: a avut 5 ani cand tatal sau a murit.
Thomas Hobbes: avea 7 ani cand tatal si-a parasit familia;
Voltaire: a avut o relatie dura cu tatal sau, Arouet, si a fost renegat/dezmostenit;
Baron d’Holbach: a fost despartit de tatal sau si si-a sters numele acestuia dintre prenumele sale(Thiry);
Samuel Butler: a fost abuzat fizic si emotional de tatal sau;
Sigmund Frued: a avut un dispret pentru perversiunile sexuale ale tatalui sau;
H.G. Wells: i-a reprosat mereu tatalui sau faptul ca si-a neglijat familia;
Madalyn Murray O’Hair: si-a urat tatal intens;
Albert Ellis: a fost neglijat si abandonat de tatal sau;
Datele de mai sus nu sustin idea ca absenta tatalui inseamna automat (apartenenta la sau) promovarea ateismului. Dar justifica intr-un fel de ce acestia nu ii pot spune lui Dumnezeu, “Tata”.
Intr-un mod cert pot spune faptul ca tatal este provocat de invatatura biblica sa-l instruiasca, educe, protejeze, incurajeze si sa mearga alaturi de copilul sau.
Prea multi tati astazi nu sunt interesati decat de munca lor, femei, sanatate si timp liber.
Inaintea lui Dumnezeu s-ar putea sa nu fiu intrebat nici cat de mult greutati am ridicat la sala de fitness si nici ce model vechi de masina mi-am remodelat in garaj; dar sunt mari sanse sa fiu intrebat de copii mei…
Desigur nu este o regula general valabila dar consistenta alaturarii celor doua elemente nu poate fi ignorata. Iata o lista a unor cunsocute persoanlitati care promoveaza ateismul/scepticismul si relatia/legatura pe care au avut-o cu tatal lor biologic:
David Hume: avea 2 ani cand tatal sau a murit;
Arthur Schopenhaur: avea 16 ani cand tatal sau a murit;
Friedrich Nietzsche: avea 4 ani cand tatal sau a murit;
Bertrand Russell: avea 4 ani cand tatal sau a murit;
Jean-Paul Sartre: avea numai 15 luni cand tatal sau a murit;
Albert Camus: avea 12 luni cand tatal sau a murit;
Daniel Dennet: a avut 5 ani cand tatal sau a murit.
Thomas Hobbes: avea 7 ani cand tatal si-a parasit familia;
Voltaire: a avut o relatie dura cu tatal sau, Arouet, si a fost renegat/dezmostenit;
Baron d’Holbach: a fost despartit de tatal sau si si-a sters numele acestuia dintre prenumele sale(Thiry);
Samuel Butler: a fost abuzat fizic si emotional de tatal sau;
Sigmund Frued: a avut un dispret pentru perversiunile sexuale ale tatalui sau;
H.G. Wells: i-a reprosat mereu tatalui sau faptul ca si-a neglijat familia;
Madalyn Murray O’Hair: si-a urat tatal intens;
Albert Ellis: a fost neglijat si abandonat de tatal sau;
Datele de mai sus nu sustin idea ca absenta tatalui inseamna automat (apartenenta la sau) promovarea ateismului. Dar justifica intr-un fel de ce acestia nu ii pot spune lui Dumnezeu, “Tata”.
Intr-un mod cert pot spune faptul ca tatal este provocat de invatatura biblica sa-l instruiasca, educe, protejeze, incurajeze si sa mearga alaturi de copilul sau.
Prea multi tati astazi nu sunt interesati decat de munca lor, femei, sanatate si timp liber.
Inaintea lui Dumnezeu s-ar putea sa nu fiu intrebat nici cat de mult greutati am ridicat la sala de fitness si nici ce model vechi de masina mi-am remodelat in garaj; dar sunt mari sanse sa fiu intrebat de copii mei…
Sursa: Pe scara cerului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu