Tinta educatiei copiilor in primii lor ani de viata este punerea unei temelii solide de dragoste. Ei trebuie sa stie ca sunt iubiti, acceptati si doriti. De asemenea, aceasta perioada este cea mai potrivita pentru sadirea in inimile copiilor a imaginii unui Dumnezeu real, atotputernic si plin de grija.Copiii isi incep calatoria in aceasta lume intr-o stare de completa neajutorare si totala dependenta, avand o nevoie uriasa de dragoste. Mai tarziu, avand aspiratii inalte, ei pornesc cu naivitate, si uneori cu inconstienta, spre intunericul acestei lumi decazute. Vor fi obligati sa infrunte singuri intunericul si raceala, sa infrunte pacatul care stapaneste lumea, desi sunt foarte increzatori in ei insisi si in vitalitatea tineretii lor. Ca si parinti crestini, avem un rol foarte important in educarea copiilor nostri.
Cum putem incepe? Roaga-te pentru ei. Este cea mai dificila slujba; poate sa-ti aduca cea mai mare bucurie, dar si cea mai mare durere. Este extraordinar sa vezi implinindu-se rugaciunile tale in viata copiilor tai. Incercam sa ne crestem copiii cat de bine putem si, tocmai cand am inteles ce inseamna sa fii parinte, ne trezim din nou pe un teritoriu necunoscut, deoarece fiecare etapa a vietii copilului nostru aduce noi provocari. Uneori plutim lin si usor, alteori trecem prin furtuni naprasnice si valuri uriase, iar alteori suntem gata sa renuntam.
Cand putem incepe? Putem incepe chiar acum: sa schimbam total lucrurile in sens pozitiv in ceea ce priveste viitorul copiilor nostri. Niciodata nu este prea devreme sau prea tarziu. Nu conteaza daca copilul tau are trei zile si este perfect sanatos, sau daca are treizeci si trei de ani si este departe de ceea ce ti-ai dorit tu pentru el. In fiecare etapa a vietii lor, copiii au nevoie de rugaciunile parintilor si pot beneficia intr-un mod deosebit de pe urma lor. Aceasta nu o putem face singuri si totul dintr-odata, ci ar fi necesar sa cerem ajutorul de la cel mai mare Parinte al tuturor timpurilor, Dumnezeu, Tatal nostru.
Am descoperit ca, fara Dumnezeu, suntem tentati sa repetam greselile si sa imitam ceea ce am vazut. Este foarte important sa ne rugam pentru fiecare detaliu din viata copiilor nostri, sa nu impunem vointa noastra cu privire la viata lui. Aceasta poate duce mai tarziu la frustrare si dezamagire. „Doamne, arata-mi cum sa ma rog pentru acest copil. Ajuta-ma sa-l cresc asa cum Tu doresti si faca-se voia Ta in viata lui!”
Exista o scurta perioada in timpul copilariei cand copilul este deschis invataturilor religioase. Conceptiile lor despre bine si rau se formeaza in aceasta perioada si conceptia lor despre Dumnezeu incepe sa se intareasca. Absenta sau aplicarea gresita a invataturii in aceasta prima parte a vietii va limita devotamentul viitor al copilului fata de Dumnezeu. Ar trebui sa fim sinceri si sa recunoastem faptul ca fiecare dintre noi are dorinta de a face mai mult pentru a transmite credinta crestina copiilor nostri, dar putini dintre noi ne simtim suficient de bine pregatiti pentru o sarcina atat de importanta. Din fericire, sau „din pacate”, responsabilitatile tale fata de familia ta sunt mult mai mari decat cele pe care ti-ai imaginat ca le vei avea atunci cand te-ai decis sa-ti formezi o familie. Odata cu venirea pe lume a copilului vin si o sumedenie de indatoriri pe care nu le aveai inainte. Tot ce vei face in viata de acum inainte va avea o influenta si asupra copilului tau. Chiar si alegerile tale de fiecare zi influenteaza pe termen lung viitorul lui.
De-a lungul unei bune perioade de timp, de la scutece la diplome de absolvire, te vei lovi de un lucru care il intereseaza pe fiecare parinte crestin: cresterea spirituala a copilului.
In Proverbe 22:6, Biblia spune: „Invata pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, si cand va imbatrani, nu se va abate de la ea.” Responsabilitatea noastra de parinti este aceea de a fi primii educatori spirituali ai lor, indiferent daca avem studii in domeniu sau nu.
In Deuteronom 6:5-9, avem scris: „Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata puterea ta. Si poruncile acestea, pe care ti le dau astazi, sa le ai in inima ta. Sa le intiparesti in mintea copiilor tai si sa vorbesti de ele cand vei fi acasa, cand vei pleca in calatorie, cand te vei culca si cand te vei scula. Sa le legi ca un semn de aducere-aminte la mani si sa-ti fie ca niste fruntarii intre ochi. Sa le scrii pe usiorii casei tale si pe portile tale.” Sa-l inveti pe copil sa-L iubeasca pe Isus, sa-L cunoasca pe Isus si sa-L slujeasca pe Isus, nu presupune a face o scoala in acest sens. Trebuie doar sa decizi sa pornesti pe acest drum si sa fii perseverent in alegerea facuta. Nu putem transmite atitudinile crestine doar prin rugaciuni inainte de culcare si perioade regulate de pregatire spirituala. Trebuie sa le traim de dimineata pana seara, trebuie reluate in timpul discutiilor obisnuite, folosind ilustratiile, demonstratiile, incurajarile.
Educatia spirituala nu se intampla pur si simplu. Ea are loc pentru ca tu ai decis sa pasesti pe acest drum in propria ta familie, hotarat sa-ti ajuti copiii sa creasca in dragoste fata de Dumnezeu si, la randul lor, sa transmita aceeasi credinta adevarata copiilor pe care ii vor avea.
Articol preluat din revista "Voia lui Dumnezeu in familie"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu