26.05.2008
25.05.2008
24.05.2008
23.05.2008
21.05.2008
Intelepciunea unui tata - Pastor Ioan Szasz
"Intelepciunea
unui tata"
este mesajul pastorului
Ioan Szasz
pe care va invitam sa-l vizionati
in familie.
(inregistrare cu ocazia unui serviciu de binecuvantare)
Clic pe imagine !
17.05.2008
12.05.2008
08.05.2008
Gânduri în legătură cu căsătoria - Pastor Richard Wurmbrand
Aş vrea să vă scriu şi câteva gânduri în legătură cu căsătoria.Nu-i lucru uşor când îţi propui să scrii cuvinte de la Dumnezeu venite. Cuvântul este Dumnezeu – ne învaţă Scriptura. Cu ce evlavie ar trebui mânuit deci ! Şi voi să-l mânuiţi cu evlavie în lăuntrul căsniciei voastre. Cuvântul este Dumnezeu. Nu vă vorbiţi niciodată unul altuia cu răceală, uşurinţă, cu atât mai puţin cu răutate, căci altfel semănăm în jur imaginea unui Dumnezeu neînsemnat şi rău. Soţii ajung cu vremea să se asculte unul pe altul cu nepăsare, ba cu antipatie, fiindcă cuvântul nu le-a fost Dumnezeu. Vorba deşănţată toceşte în om sentimentul sfinţeniei Cuvântului.
Aş vrea ca fiecare cuvânt pe care îl scriu să fie expresia unei adânci dorinţe pentru fericirea voastră, să înmugurească vorbele-mi ca florile primăverii. Şi aşa aş vrea să fie mereu vorbirea voastră. Aş vrea să vă vorbiţi mereu, aşa cum v-aţi vorbit când v-aţi îndrăgostit întâi, când priveaţi fermecat unul la celălalt şi nici nu ştiaţi ce să vă spuneţi. Stăteaţi în admiraţie unul faţă de celălalt şi din dragostea mare din voi ţâşneau cuvintele: „Te iubesc !” Aşa simţind aş vrea să vă scriu şi aşa aş vrea să vă vorbiţi mereu unul celuilalt, mânuind cuvântul care este Dumnezeu-Iubirea.
Filozofii din vechime au spus: Unus homo nullus homo Omul singur nu e om. Omul devine om în sensul deplin al cuvântului când se căsătoreşte.
M-am întrebat adesea ce va fi însemnând cuvântul că Dumnezeu a făcut pe om după chipul şi asemănarea Sa. Va fi având Dumnezeu trup ca şi noi ? Cap ca şi noi ? Până mi-au atras atenţia cuvintele care vin imediat după aceasta în Geneza 1: „Parte bărbătească şi parte femeiască l-a făcut”. Numai după ce se produce unirea între aceste două părţi, între seriozitate şi gingăşie, între tărie şi duioşie, între dreptate şi bunătate, între vigoare şi frumuseţe, între principiul masculin şi cel feminin, chipul lui Dumnezeu, care este suma tuturor virtuţilor, este realizat.
Continuare in pagina anexa
06.05.2008
05.05.2008
Ziua Tatalui: Tati Binecuvantati! - de Pastor Simi Timbuc
Cu aceasta ocazie dorim binecuvantarea fiecarui tata cu tot ce este necesar pe plan spiritual, emotional, intelectual, fizic si material pentru a fi un tata binecuvantat pentru familie, biserica si societate. Ca biserica al carui motto este: Locul unde Familiiile Cresc Impreuna!, punem un accent deosebit pe familie si viata de familie. De aceea ne straduim sa avem activitati care se adreseaza tuturor categoriilor (copii, tineret, casatoriti) din cadrul bisericii. Este adevarat ca mai sunt multe de facut pentru a ajunge la potentialul deplin al bisericii. De aceea cu aceasta ocazie, doresc sa chem pe fiecare dintre dumneavoastra sa cautam sa ne implicam cat mai mult la fiecare nivel de slujire in crestere spirituala si partasie frateasca.In continuare doresc sa ma adresez tatilor prin a arata, in limita acestui scurt articol, cateva din caracteristicile unui tata binecuvantat.
1. In primul rand, Dumnezeu, se identifica pe Sine cu un tata natural, pamantesc: El este Tatãl orfanilor, Apãrãtorul vãduvelor, El, Dumnezeu, care locuieşte în locaşul Lui cel sfînt. (Ps. 68:5). Cum se îndurã un tatã de copiii lui, aşa Se îndurã Domnul de ceice se tem de El. (Psalm 103:13). Domnul Isus este Cel care prezinta relatia in dumnezeire si vorbeste despre Sine ca fiind Fiul, care a venit sa reveleze pe Tatal: Nimeni n'a vãzut vreodatã pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sînul Tatãlui, Acela L-a fãcut cunoscut.” (Ioan 1:18). De asemenea, El invata pe ucenici (si pe noi) cum sa ne adresam lui Dumnezeu in rugaciune: Cînd vã rugaţi, sã nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca pãgînii, cãrora li se pare cã, dacã spun o multime de vorbe, vor fi ascultati. (8) Sã nu vã asemãnaţi cu ei; cãci Tatãl vostru ştie de ce aveti trebuintã, mai înainte ca sã-i cereti voi. (9) Iatã dar cum trebuie sã vã rugaţi: „Tatãl nostru care eşti în ceruri! Sfinţeascã-se Numele Tãu;... (Mat 6:7-9).
Asadar, noi tatii naturali si credinciosi crestini care vrem sa fim tati binecuvantati suntem chemati ca in relatia cu copiii nostri sa urmam modelul Tatalui nostru ceresc. Acest lucru este foarte important fiindca si copiii nostri cand se raporteaza la Dumnezeu ca Tata il inteleg prin prisma relatiei pe care o au cu noi tatii lor. Este o mare responsabilitate ce apasa pe umerii fiecarui tata crestin. Doamne ajuta-ne sa ne-o indeplinim cu toata curatia de inima, spirit jertfitor si pasiune pentru Tatal nostru ceresc.
2. Un tata binecuvantat se INGRIJESTE de nevoile spirituale ale familiei sale. ,,şi voi, pãrinţilor, nu întãrîtaţi la mînie pe copiii voştri, ci creşteţi-i, în mustrarea şi învãţãtura Domnului” (Efes 6:4). ,,Pãrinţilor, nu întãrîtaţi pe copiii voştri, ca sã nu-şi piardã nãdejdea.” Tatal are responsabilitatea principala de a aduce pe copii prin educatie si exemplu la cunoasterea lui Dumnezeu si a Domnului Isus ca mantuitor personal. El este chemat sa imbine in mod armonios dragostea cu dreptatea ca astfel copiii sa nu fie provocati la manie si resentimente nici unii fata de altii nici fata de parinti sau fata de Dumnezeu.
De asemenea este important ca tata sa fie in unitate cu mama pentru educarea si formarea copiilor din punct de vedere spiritual si moral. Inteleptul in Proverbe 6:20-21 se adreseaza copilului, dar arata impletirea tatalui si a mamei in educarea lui: ,,Fiule, pãzeşte sfaturile tatãlui tãu, şi nu lepãda învãţãtura mamei tale: leagã-le necurmat la inimã, atîrnã-le de gît.” Este important ca ambii parinti-tata si mama-sa fie uniti atat la educarea copiilor prin invatatura precum si la corectarea lor prin disciplinare. Altfel in mintea copiilor se nasc confuzii cu priire la valorile etico-morale si spirituale ce incercam sa le implementam in viata lor. In final tatal are rolul principal si ca preot al familiei sale in a conduce pe copii la Domnul. Pentru aceasta e nevoie ca el insusi sa aibe o relatie intima cu Dumnezeu, fiindca ceea ce suntem determina ceea ce facem. Iar actiunea noastra vorbeste intotdeauna mai tare decat cuvintele noastre.
3. Un tata binecuvantat se INGRIJESTE de nevoile fizice ale familiei sale. Alaturi de responsabilitati spirituale tatal binecuvantat este preocupat si de asigurarea nevoilor fizice ale copiilor sai. Din pacate azi multi tati abandoneaza familia si copiii. Sfanta Scriptura ne cheama prin apostolul Pavel sa avem in vedere aceasta responsabilitate, ,,Dacã nu poartã cineva grijã de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s'a lepãdat de credinţã, şi este mai rãu decît un necredincios” (1 Tim 5:8). Evident, ca se are in vedere posibilitatile fiecaruia si e important in pastrarea unui echilibru sanatos in ambele aspecte: spiritual si fizic. Uneori se trece in cealalta extrema-accentuand mult mai mult odar aspectul fizic-neglijand latura spirituala. Este important ca fiii si fiicele noastre sa invete valoarea muncii si a banului castigat prin munca. Este necesar sa fie invatati responsabilitatile lor personale in administrarea timpului si a banului.
Apostolul Pavel ne invata importanta administrarii familiale bune, ,,sã-şi chiverniseascã bine casa, şi sã-şi ţinã copiii în supunere cu toatã cuviinţa” (1 Tim 3:4). Acest factor al vietii de familie in calitate de tati este primordial pentru fiecare dintre noi. Uneori este foarte greu si dificil. De aceea avem nevoie de a fi conectati continuu la sursa de inspiratie si putere: Tatal nostru ceresc. El pune la dispozitia noastra resursele Sale care sunt incomensurabile.
In final un cuvant pentru fii si fiice: ,,Copii, ascultaţi în Domnul de pãrinţii voştri, cãci este drept. „Sã cinsteşti pe tatãl tãu şi pe mama ta” -este cea dintîi poruncã însoþitã de o fãgãduinţã- „ca sã fii fericit, şi sã trãieşti multã vreme pe pãmînt.” Eph 6:1-3 Este important pentru cei care avem parinti sa-i ascultam atunci cand suntem la varsta ascultarii, dar intotdeauna sa-i iubim si sa-i respectam indiferent de varsta pe care o avem fie noi sau parintii nostri. Tuturor tatilor va doresc Happy Father’s Day, si pentru toti ma rog sa avem o saptamana binecuvantata de prezenta si protectia Domnului.
CUVANT LA ZIUA TATĂLUI
M-a preocupat întrebarea : De ce o zi a mamei, de ce o zi a tatalui? Cred ca ati inteles ca nu discutam despre ziua de nastere, ci discutam despre o zi in care ne onoram in mod deosebit parintii, fie mamele, fie tatii si le recunoastem de fapt pozitia si calitatea lor de parinti. Cu aceasta ocazie, atit parintii cit si copiii isi pot analiza comportamentul unii fata de altii. Fiecare parte isi poate face bilantul activitatii pe un an intreg si indiferent de rezultate se pot face angajari spre mai bine, in viitor.Imediat dupa iesirea din Egipt, Dumnezeu, Tatal nostru Ceresc, s-a ocupat de stabilirea unor regului de comportare in mijlocul poporului ales. El a pregatit astfel cele 10 porunci impreuna cu alte instructiuni pentru a reglementa raporturile intre El, ca Dumnezeu, si intre oameni, in familie, in primul rind, si apoi in societate. Dupa primele 4 porunci care se refera in exclusivitate la relatiile omului cu Dumnezeu, urmeaza porunca a IV-a care reglementeaza relatiile dintre parinti si copii. Aceasta porunca suna astfel:
"Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta…" , iar Apostolul Pavel ne atrage atentia ca aceasta porunca este prima care este insotita de o fagaduinta: "ca sa fi fericit si sa traiesti multa vreme pe pamint…" - Efeseni 6:3. Inainte de a ne aminti aceasta porunca, Apostolul Pavel ii indeamna pe copii: "Copii, ascultati in Domnul de parintii vostri caci este drept. Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta…" - Efeseni 6:1-2.
Continuare in pagina anexa
02.05.2008
25.04.2008
Altarul familiei - de C.R. Golsworthy
O discuţie de la inimă la inimă privind practica creştină a „rugăciunilor înfamilie”
Capitolul 1
Idei principale:
1. Fundamentul biblic pentru această practică.
2. Binecuvântările aduse de această practică.
3. Lupta pe care această practică o implică.
„Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor drepţi va înflori” (Proverbe 14:11)
Începem prin a vă pune o întrebare: Aţi avut vreodată privilegiul
participării regulate la timpul de „rugăciune în familie”? Aţi stat vreodată în tăcere, împreună cu alţii, în timp ce un tată duhovnicesc a luat de pe raft o mult prea folosită Biblie şi a citit tuturor pasajul zilnic? Şi apoi, când preţioasa Biblia a fost închisă cu reverenţă, aţi îngenuncheat împreună cu ceilalţi, în timp ce preaiubitul părinte a încredinţat mica sa familie în
mâinile Domnului, cerând îndurarea şi protecţia Lui pentru întreaga zi?
Dacă s-a întâmplat să fiţi unul dintre aceia care s-au bucurat de acest scump privilegiu, veţi şti, cu siguranţă, ce am avut pe inimă atunci când am făcut acest apel. Şi o să vă alăturaţi nouă în rugăciune, pentru ca mulţimi fără număr, din orice loc să ajungă să cunoască această stare de binecuvântare.
Fără îndoială, acest mesaj vine dintr-o inimă pe care se află o povară, căci atinge o problemă foarte importantă, destăinuie un secret vital, de o valoare inestimabilă pentru Biserica lui Dumnezeu din aceste zile. Ea îivizează pe cei ce caută bunăstarea copiilor lor şi a copiilor copiilor lor; înacest sens mulţi se vor simţi responsabili şi vor lua atitudine.
Pledoaria noastră vizează, desigur, această practică simplă, zilnică a „rugăciunilor în familie”. Am avut acest minunat privilegiu să ne cufundăm în binecuvântarea acestei practici, atât în căminele noastre, cât şi în multe alte cămine din diferite părţi ale acestei lumi, cămine în care ne-am bucurat nespus să intrăm ca slujitori ai Domnului. Amintirile sunt numeroase.
Amintiri ale unor cămine fericite din mijlocul zăpezilor Scoţiei, din oraşele şi metropolele Europei, din câmpiile arzătoare ale Indiei, din păşunile tunse de oi şi livezile roditoare ale Australiei şi din minunatele insule ale Filipinelor. În toate aceste locuri şi în altele, desigur, L-am întâlnit pe Domnul pe când ne aşezam împreună cu membrii familiei creştine, în acele câteva minute de „închinare în familie”; de aceea, ceea ce am scris aici îşi are adânc rădăcinile într-o experienţă considerabilă. Am văzut cum această simplă practică aduce o binecuvântare de nedescris familiilor creştine de pretutindeni.
Idei principale:
1. Fundamentul biblic pentru această practică.
2. Binecuvântările aduse de această practică.
3. Lupta pe care această practică o implică.
„Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor drepţi va înflori” (Proverbe 14:11)
Începem prin a vă pune o întrebare: Aţi avut vreodată privilegiul
participării regulate la timpul de „rugăciune în familie”? Aţi stat vreodată în tăcere, împreună cu alţii, în timp ce un tată duhovnicesc a luat de pe raft o mult prea folosită Biblie şi a citit tuturor pasajul zilnic? Şi apoi, când preţioasa Biblia a fost închisă cu reverenţă, aţi îngenuncheat împreună cu ceilalţi, în timp ce preaiubitul părinte a încredinţat mica sa familie în
mâinile Domnului, cerând îndurarea şi protecţia Lui pentru întreaga zi?
Dacă s-a întâmplat să fiţi unul dintre aceia care s-au bucurat de acest scump privilegiu, veţi şti, cu siguranţă, ce am avut pe inimă atunci când am făcut acest apel. Şi o să vă alăturaţi nouă în rugăciune, pentru ca mulţimi fără număr, din orice loc să ajungă să cunoască această stare de binecuvântare.
Fără îndoială, acest mesaj vine dintr-o inimă pe care se află o povară, căci atinge o problemă foarte importantă, destăinuie un secret vital, de o valoare inestimabilă pentru Biserica lui Dumnezeu din aceste zile. Ea îivizează pe cei ce caută bunăstarea copiilor lor şi a copiilor copiilor lor; înacest sens mulţi se vor simţi responsabili şi vor lua atitudine.
Pledoaria noastră vizează, desigur, această practică simplă, zilnică a „rugăciunilor în familie”. Am avut acest minunat privilegiu să ne cufundăm în binecuvântarea acestei practici, atât în căminele noastre, cât şi în multe alte cămine din diferite părţi ale acestei lumi, cămine în care ne-am bucurat nespus să intrăm ca slujitori ai Domnului. Amintirile sunt numeroase.
Amintiri ale unor cămine fericite din mijlocul zăpezilor Scoţiei, din oraşele şi metropolele Europei, din câmpiile arzătoare ale Indiei, din păşunile tunse de oi şi livezile roditoare ale Australiei şi din minunatele insule ale Filipinelor. În toate aceste locuri şi în altele, desigur, L-am întâlnit pe Domnul pe când ne aşezam împreună cu membrii familiei creştine, în acele câteva minute de „închinare în familie”; de aceea, ceea ce am scris aici îşi are adânc rădăcinile într-o experienţă considerabilă. Am văzut cum această simplă practică aduce o binecuvântare de nedescris familiilor creştine de pretutindeni.
Continuare in pagina anexa
16.04.2008
Căsătoria şi gloria lui Dumnezeu
„Dragii mei, ne-am adunat aici, în faţa lui Dumnezeu şi în faţa acestei adunări, pentru a uni acest bărbat şi această femeie în Sfânta Căsătorie; care este o stare de cinste, instituită de Dumnezeu în timpurile de neprihănire ale omului, semnificând unirea mistică dintre Cristos şi Biserica Lui pentru noi.”Acest limbaj familiar din Cartea de Rugăciuni a Bisericii Anglicane, recitat de mii de ori în fiecare săptămână în diferite forme, prezintă o perspectivă asupra căsătoriei ca şi o instituţie profund creştină – chiar un portret necesar al iubirii care îi uneşte pe Cristos şi Biserica Lui. După cum căsătoria înseamnă această „unire mistică”, ea ne îndreaptă privirile spre o imagine care ne poartă dincolo de relaţia dintre un soţ şi o soţie.
Oare majoritatea creştinilor au o înţelegere cât de vagă cu privire la acest lucru.
Este destul de grav că lumea seculară a redus căsătoria până la un contract aproape (semi) legal care, asemenea altor contracte făcute de bunăvoie, poate fi făcut sau încălcat la buna plăcere. Cea mai mare tragedie este eşecul creştinilor de a lua căsătoria în serios.
Biblia afirmă că căsătoria este concepută de Dumnezeu nu numai pentru a fi o arenă pentru fericirea umană şi pentru continuarea rasei umane – este de asemenea arena gloriei lui Dumnezeu, unde bucuriile şi regulile căsniciei indică scopul pentru care au fost create fiinţele umane.
În căsnicie vorbim despre fericirea noastră, sfinţenia noastră şi împlinirea noastră – dar în mod suprem vorbim despre gloria lui Dumnezeu. Când intrăm într-o căsnicie într-un mod neprihănit, când jurămintele căsniciei sunt împlinite în curăţie, când toate bunurile căsniciei aduc bucurie la locul cuvenit lor – Dumnezeu este glorificat.
În căsnicie vorbim despre fericirea noastră, sfinţenia noastră şi împlinirea noastră – dar în mod suprem vorbim despre gloria lui Dumnezeu. Când intrăm într-o căsnicie într-un mod neprihănit, când jurămintele căsniciei sunt împlinite în curăţie, când toate bunurile căsniciei aduc bucurie la locul cuvenit lor – Dumnezeu este glorificat.
Continuare in pagina anexa
09.04.2008
Familiile noastre : de la mediocritate la excelenta
ATACUL ASUPRA FAMILIEISa realizam ca institutia familiei este atacata in zilele noastre (intr-adevar alaturi de altele - biserica, autoritatea statala, etc.).
- ispite, tentatii
- lumescul
- ambitiile de bunastare, etc.
Sociologul si istoricul Carle Zimmerman a evidentiat in cartea sa aparuta in 1947 "Familia si Civilizatia", urmatoarele observatii rezultate in urma compararii
dezintegrarii (disparitiei) diverselor culturi (civilizatii) cu declinul familiei din respectivele culturi. S-au gasit opt ratiuni pentru care acele civilizatii s-au destramat.
Toate acestea privesc modele comportamentale domestice care reflectau spirala descendenta a fiecarei culturi studiate de Zimmerman.
- Casnicia si-a pierdut sacralitatea; Familiile erau frecvent destramate prin divort.
- Semnificatia traditionala a ceremoniei nuntii s-a pierdut.
- Miscarile feministe s-au inmultit.
- Un sporit dispret public aratat parintilor si oricarei autoritati.
- Inmultirea delicventei juvenile, a promiscuitatii si a rebeliunii adolescentilor.
- Refuzul familiilor traditionale de a-si asuma responsabilitatile ce le reveneau.
- O tendinta crescanda de acceptare a adulterului: Tolerarea fenomenului. Infidelitatea.
- Interesul crescand fata de perversiunile sexuale si de crimele cu substrat sexual. Raspandirea si popularizarea acestora.
Familia - o bucatica de rai - raiul pe pamant - doar pentru noi?
Suntem expusi pericolului de a vedea familia ca fiind un scop in sine, in loc de a fi un mijloc in atingerea acelui scop. Eu vad familia ca fiind un instrument divin,
randuit de Dumnezeu pentru a avea un impact asupra celor saraci si infometati din societatea noastra cu realitatea lui Isus Hristos prezenta in experienta umana. In
familie se gaseste cea mai mare intimitate, cel mai mare potential de implinire si satisfactie. Hristos doreste sa faca familia un model a ceea ce El poate sa faca in
viata omului. De aceea, familia este responsabila pentru evanghelizarea societatii in care se gaseste, trebuind sa se autodepaseasca in a-l oferi pe Hristos si altora.
Auzim frecvent de programele crestine menite sa-i scoata pe copii, tineri, adulti de sub influenta lumii necrestine. Nu vreau sa spun ca aceste proiecte nu sunt bune,
dar este foarte greu sa se faca ceva daca nu noi nu suntem ne aflam in locul unde sarea sareaza si unde lumina lumineaza." Dr. Howard Hendricks
Sa recunoastem : familiile noastre pot, fie sa-i atraga pe altii la Dumnezeu, fie sa-i respinga.
Nu uitati ca si Dumnezeu va priveste ca pe unul! "Cei doi se vor face unul (un singur trup)". De aceea, ceea ce face unul il reprezinta si pe celalalt. Eficienta
caminelor noastre in inaintarea Evangheliei nu se face fara participarea comuna a ambilor parteneri.
"Cercul familiei este conductorul suprem al Crestinismului" Henry Drummond
Nu vreau sa ne pierdem timpul doar discutand, ci cautand sa ne imbunatatim relatiile dintre parteneri. Situatia fericita de care beneficiem toti cei stransi aici (ambii
parteneri fiind crestini), sa nu o abuzam, sa o neglijam sau sa o luam de la sine (ca ni se cuvine, sau altceva)! Ea trebuie intretinuta si dezvoltata.
"Casa (familia) este un edificiu care se construieste pana la destramarea ei prin moarte. Ea este singura constructie care se incheie cu demolarea!"
"Optiunea voastra: altarul familiei, sau Satana va va "altera" familia!"
"Chiar daca mariajele sunt facute in ceruri, omul trebuie sa raspunda de intretinerea lor."
Intretinere si imbunatatire: …
Rutina doar a unei relatii fizice poate dauna. De fapt, prin aceasta este neglijat celalalt partener. Sunt neglijate nevoile lui morale si emotionale.
"A te casatori este usor. A ramane casatorit este ceva mai dificil. Dar a fi fericit in casnicie toata viata, se numara printre cele mai rafinate arte." Roberta Flack
* Sa ne incurajam unii pe altii, in ciuda defectelor pe care acum le cunoastem atat de bine!
Sursa : www.rcrwebsite.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)