25.04.2008
Altarul familiei - de C.R. Golsworthy
O discuţie de la inimă la inimă privind practica creştină a „rugăciunilor înfamilie”
Capitolul 1
Idei principale:
1. Fundamentul biblic pentru această practică.
2. Binecuvântările aduse de această practică.
3. Lupta pe care această practică o implică.
„Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor drepţi va înflori” (Proverbe 14:11)
Începem prin a vă pune o întrebare: Aţi avut vreodată privilegiul
participării regulate la timpul de „rugăciune în familie”? Aţi stat vreodată în tăcere, împreună cu alţii, în timp ce un tată duhovnicesc a luat de pe raft o mult prea folosită Biblie şi a citit tuturor pasajul zilnic? Şi apoi, când preţioasa Biblia a fost închisă cu reverenţă, aţi îngenuncheat împreună cu ceilalţi, în timp ce preaiubitul părinte a încredinţat mica sa familie în
mâinile Domnului, cerând îndurarea şi protecţia Lui pentru întreaga zi?
Dacă s-a întâmplat să fiţi unul dintre aceia care s-au bucurat de acest scump privilegiu, veţi şti, cu siguranţă, ce am avut pe inimă atunci când am făcut acest apel. Şi o să vă alăturaţi nouă în rugăciune, pentru ca mulţimi fără număr, din orice loc să ajungă să cunoască această stare de binecuvântare.
Fără îndoială, acest mesaj vine dintr-o inimă pe care se află o povară, căci atinge o problemă foarte importantă, destăinuie un secret vital, de o valoare inestimabilă pentru Biserica lui Dumnezeu din aceste zile. Ea îivizează pe cei ce caută bunăstarea copiilor lor şi a copiilor copiilor lor; înacest sens mulţi se vor simţi responsabili şi vor lua atitudine.
Pledoaria noastră vizează, desigur, această practică simplă, zilnică a „rugăciunilor în familie”. Am avut acest minunat privilegiu să ne cufundăm în binecuvântarea acestei practici, atât în căminele noastre, cât şi în multe alte cămine din diferite părţi ale acestei lumi, cămine în care ne-am bucurat nespus să intrăm ca slujitori ai Domnului. Amintirile sunt numeroase.
Amintiri ale unor cămine fericite din mijlocul zăpezilor Scoţiei, din oraşele şi metropolele Europei, din câmpiile arzătoare ale Indiei, din păşunile tunse de oi şi livezile roditoare ale Australiei şi din minunatele insule ale Filipinelor. În toate aceste locuri şi în altele, desigur, L-am întâlnit pe Domnul pe când ne aşezam împreună cu membrii familiei creştine, în acele câteva minute de „închinare în familie”; de aceea, ceea ce am scris aici îşi are adânc rădăcinile într-o experienţă considerabilă. Am văzut cum această simplă practică aduce o binecuvântare de nedescris familiilor creştine de pretutindeni.
Idei principale:
1. Fundamentul biblic pentru această practică.
2. Binecuvântările aduse de această practică.
3. Lupta pe care această practică o implică.
„Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor drepţi va înflori” (Proverbe 14:11)
Începem prin a vă pune o întrebare: Aţi avut vreodată privilegiul
participării regulate la timpul de „rugăciune în familie”? Aţi stat vreodată în tăcere, împreună cu alţii, în timp ce un tată duhovnicesc a luat de pe raft o mult prea folosită Biblie şi a citit tuturor pasajul zilnic? Şi apoi, când preţioasa Biblia a fost închisă cu reverenţă, aţi îngenuncheat împreună cu ceilalţi, în timp ce preaiubitul părinte a încredinţat mica sa familie în
mâinile Domnului, cerând îndurarea şi protecţia Lui pentru întreaga zi?
Dacă s-a întâmplat să fiţi unul dintre aceia care s-au bucurat de acest scump privilegiu, veţi şti, cu siguranţă, ce am avut pe inimă atunci când am făcut acest apel. Şi o să vă alăturaţi nouă în rugăciune, pentru ca mulţimi fără număr, din orice loc să ajungă să cunoască această stare de binecuvântare.
Fără îndoială, acest mesaj vine dintr-o inimă pe care se află o povară, căci atinge o problemă foarte importantă, destăinuie un secret vital, de o valoare inestimabilă pentru Biserica lui Dumnezeu din aceste zile. Ea îivizează pe cei ce caută bunăstarea copiilor lor şi a copiilor copiilor lor; înacest sens mulţi se vor simţi responsabili şi vor lua atitudine.
Pledoaria noastră vizează, desigur, această practică simplă, zilnică a „rugăciunilor în familie”. Am avut acest minunat privilegiu să ne cufundăm în binecuvântarea acestei practici, atât în căminele noastre, cât şi în multe alte cămine din diferite părţi ale acestei lumi, cămine în care ne-am bucurat nespus să intrăm ca slujitori ai Domnului. Amintirile sunt numeroase.
Amintiri ale unor cămine fericite din mijlocul zăpezilor Scoţiei, din oraşele şi metropolele Europei, din câmpiile arzătoare ale Indiei, din păşunile tunse de oi şi livezile roditoare ale Australiei şi din minunatele insule ale Filipinelor. În toate aceste locuri şi în altele, desigur, L-am întâlnit pe Domnul pe când ne aşezam împreună cu membrii familiei creştine, în acele câteva minute de „închinare în familie”; de aceea, ceea ce am scris aici îşi are adânc rădăcinile într-o experienţă considerabilă. Am văzut cum această simplă practică aduce o binecuvântare de nedescris familiilor creştine de pretutindeni.
Continuare in pagina anexa
16.04.2008
Căsătoria şi gloria lui Dumnezeu
„Dragii mei, ne-am adunat aici, în faţa lui Dumnezeu şi în faţa acestei adunări, pentru a uni acest bărbat şi această femeie în Sfânta Căsătorie; care este o stare de cinste, instituită de Dumnezeu în timpurile de neprihănire ale omului, semnificând unirea mistică dintre Cristos şi Biserica Lui pentru noi.”Acest limbaj familiar din Cartea de Rugăciuni a Bisericii Anglicane, recitat de mii de ori în fiecare săptămână în diferite forme, prezintă o perspectivă asupra căsătoriei ca şi o instituţie profund creştină – chiar un portret necesar al iubirii care îi uneşte pe Cristos şi Biserica Lui. După cum căsătoria înseamnă această „unire mistică”, ea ne îndreaptă privirile spre o imagine care ne poartă dincolo de relaţia dintre un soţ şi o soţie.
Oare majoritatea creştinilor au o înţelegere cât de vagă cu privire la acest lucru.
Este destul de grav că lumea seculară a redus căsătoria până la un contract aproape (semi) legal care, asemenea altor contracte făcute de bunăvoie, poate fi făcut sau încălcat la buna plăcere. Cea mai mare tragedie este eşecul creştinilor de a lua căsătoria în serios.
Biblia afirmă că căsătoria este concepută de Dumnezeu nu numai pentru a fi o arenă pentru fericirea umană şi pentru continuarea rasei umane – este de asemenea arena gloriei lui Dumnezeu, unde bucuriile şi regulile căsniciei indică scopul pentru care au fost create fiinţele umane.
În căsnicie vorbim despre fericirea noastră, sfinţenia noastră şi împlinirea noastră – dar în mod suprem vorbim despre gloria lui Dumnezeu. Când intrăm într-o căsnicie într-un mod neprihănit, când jurămintele căsniciei sunt împlinite în curăţie, când toate bunurile căsniciei aduc bucurie la locul cuvenit lor – Dumnezeu este glorificat.
În căsnicie vorbim despre fericirea noastră, sfinţenia noastră şi împlinirea noastră – dar în mod suprem vorbim despre gloria lui Dumnezeu. Când intrăm într-o căsnicie într-un mod neprihănit, când jurămintele căsniciei sunt împlinite în curăţie, când toate bunurile căsniciei aduc bucurie la locul cuvenit lor – Dumnezeu este glorificat.
Continuare in pagina anexa
09.04.2008
Familiile noastre : de la mediocritate la excelenta
ATACUL ASUPRA FAMILIEISa realizam ca institutia familiei este atacata in zilele noastre (intr-adevar alaturi de altele - biserica, autoritatea statala, etc.).
- ispite, tentatii
- lumescul
- ambitiile de bunastare, etc.
Sociologul si istoricul Carle Zimmerman a evidentiat in cartea sa aparuta in 1947 "Familia si Civilizatia", urmatoarele observatii rezultate in urma compararii
dezintegrarii (disparitiei) diverselor culturi (civilizatii) cu declinul familiei din respectivele culturi. S-au gasit opt ratiuni pentru care acele civilizatii s-au destramat.
Toate acestea privesc modele comportamentale domestice care reflectau spirala descendenta a fiecarei culturi studiate de Zimmerman.
- Casnicia si-a pierdut sacralitatea; Familiile erau frecvent destramate prin divort.
- Semnificatia traditionala a ceremoniei nuntii s-a pierdut.
- Miscarile feministe s-au inmultit.
- Un sporit dispret public aratat parintilor si oricarei autoritati.
- Inmultirea delicventei juvenile, a promiscuitatii si a rebeliunii adolescentilor.
- Refuzul familiilor traditionale de a-si asuma responsabilitatile ce le reveneau.
- O tendinta crescanda de acceptare a adulterului: Tolerarea fenomenului. Infidelitatea.
- Interesul crescand fata de perversiunile sexuale si de crimele cu substrat sexual. Raspandirea si popularizarea acestora.
Familia - o bucatica de rai - raiul pe pamant - doar pentru noi?
Suntem expusi pericolului de a vedea familia ca fiind un scop in sine, in loc de a fi un mijloc in atingerea acelui scop. Eu vad familia ca fiind un instrument divin,
randuit de Dumnezeu pentru a avea un impact asupra celor saraci si infometati din societatea noastra cu realitatea lui Isus Hristos prezenta in experienta umana. In
familie se gaseste cea mai mare intimitate, cel mai mare potential de implinire si satisfactie. Hristos doreste sa faca familia un model a ceea ce El poate sa faca in
viata omului. De aceea, familia este responsabila pentru evanghelizarea societatii in care se gaseste, trebuind sa se autodepaseasca in a-l oferi pe Hristos si altora.
Auzim frecvent de programele crestine menite sa-i scoata pe copii, tineri, adulti de sub influenta lumii necrestine. Nu vreau sa spun ca aceste proiecte nu sunt bune,
dar este foarte greu sa se faca ceva daca nu noi nu suntem ne aflam in locul unde sarea sareaza si unde lumina lumineaza." Dr. Howard Hendricks
Sa recunoastem : familiile noastre pot, fie sa-i atraga pe altii la Dumnezeu, fie sa-i respinga.
Nu uitati ca si Dumnezeu va priveste ca pe unul! "Cei doi se vor face unul (un singur trup)". De aceea, ceea ce face unul il reprezinta si pe celalalt. Eficienta
caminelor noastre in inaintarea Evangheliei nu se face fara participarea comuna a ambilor parteneri.
"Cercul familiei este conductorul suprem al Crestinismului" Henry Drummond
Nu vreau sa ne pierdem timpul doar discutand, ci cautand sa ne imbunatatim relatiile dintre parteneri. Situatia fericita de care beneficiem toti cei stransi aici (ambii
parteneri fiind crestini), sa nu o abuzam, sa o neglijam sau sa o luam de la sine (ca ni se cuvine, sau altceva)! Ea trebuie intretinuta si dezvoltata.
"Casa (familia) este un edificiu care se construieste pana la destramarea ei prin moarte. Ea este singura constructie care se incheie cu demolarea!"
"Optiunea voastra: altarul familiei, sau Satana va va "altera" familia!"
"Chiar daca mariajele sunt facute in ceruri, omul trebuie sa raspunda de intretinerea lor."
Intretinere si imbunatatire: …
Rutina doar a unei relatii fizice poate dauna. De fapt, prin aceasta este neglijat celalalt partener. Sunt neglijate nevoile lui morale si emotionale.
"A te casatori este usor. A ramane casatorit este ceva mai dificil. Dar a fi fericit in casnicie toata viata, se numara printre cele mai rafinate arte." Roberta Flack
* Sa ne incurajam unii pe altii, in ciuda defectelor pe care acum le cunoastem atat de bine!
Sursa : www.rcrwebsite.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)