09.02.2008

Dezvoltarea sentimentelor si atitudinilor copiilor - de Laurent J. LaBrie si Cornelia Stoica

"Daca vrei sa plangi, du-te in camera ta si plange cat vrei."
"Nu plange. Vino. Tine o bomboana si du-te inapoi la prietenii tai."

Care dintre acestea doua este raspunsul unui parinte care isi pregateste fiul bine pentru viitor? In limba chineza, cuvantul "criza" este exprimat printr-o combinatie de doua cuvinte: "pericol si oportunitate". Iar criza copilului este vazuta de obicei ca un deranj, nu ca o oportunitate. Desi parintii cauta scolile cele mai bune si platesc bani grei pentru ore de meditatii particulare, ei nu investesc timp si energie in dezvoltarea caracterului copiilor lor. Cum am mai spus, notele bune nu sunt atat de importante ca "inteligenta sentimentelor". Dar dezvoltarea sentimentelor si a atitudinilor copiilor sau incepe in scoala ci in. Poate ca ati observat nevoia de a-i invata pe copii acest lucru, dar va supara ca nu aveti timpul sau pregatirea necesara. Poate nici nu stiti cum sa o faceti.
S-au observat trei stiluri gresite de dezvoltare a sentimentelor in cadrul familiei.
A. O mare greseala a parintilor poate fi ignorarea completa a sentimentelor copiilor. Unii parinti trateaza supararea copilului ca fiind lipsita de importanta sau ca pe un deranj. Acesti parinti asteapta ca sa le treaca copiilor supararea de la sine, in loc sa foloseasca evenimentul pentru a se apropria de copiii lor si a-i ajuta sa-si inteleaga sentimentele.
B. Apoi exista parinti care sunt controlati de sentimentele copiilor lor. Acesti parinti cred ca orice reactie a copilului lor este buna, chiar daca copilul bate din picioare sau tipa. Ei nu-l ajuta sa gaseasca un raspuns mai eficient intr-o situatie grea. Ii fac cadouri sau promisiuni ca sa-l impace si sa-l bucure pe copil. Acest mod de a actiona este si mai evident in situatia copiilor bolnavi sau cu handicap. Parintii acestor copii, coplesiti de mila, se comporta gresit, provocand mai multe probleme pentru ca nu-i ajuta pe copii sa inteleaga si sa accepte starea de fapt. In al doilea rand, ei le faciliteaza totul, lipsindu-i de orice responsabilitate, care in realitate le-ar aduce bucurie si incredere in potentialul lor de actiona, de a fi eficienti pentru ei si pentru altii.
C. Alti parinti nu dau nici o importanta exprimarii de catre copii a sentimentelor pe care le nutresc. Acest gen de parinti nu-i permit copilului sa-si arate supararea deloc, ba chiar pedepsesc cea mai mica manifestare a ei. Cand copilul vrea sa le comunice punctul lui de vedere, ei ii spun: "Nu ma contrazice!" Continuare in pagina anexa

Niciun comentariu: